Sistemul de colectare a deșeurilor din Belgia – în care rezidenții lasă pungi de gunoi colorate diferit în stradă pentru a fi colectate – a atras critici datorită aspectului inestetic neplăcut. În ciuda acestui fapt, sistemul belgian este considerat a fi unul dintre cele mai performante din lume, un „paradis al colectării deșeurilor”.

 

Potrivit Eurostat, un cetățean european generează, în medie, 503 kilograme de deșeuri produse la nivel municipal, nivelul variind, în funcție de țară, de la 300 la 700 kilograme. Având în vedere faptul că europenii aruncă la gunoi aproximativ 3 miliarde de tone de deșeuri în fiecare an și că populația mondială este în creștere, atenuarea efectelor acestei probleme a devenit o prioritate la nivelul U.E.

„Vom fi loviți de un tsunami de deșeuri dacă toți cei care vor veni în plus pe această planetă – în special cei ce provin din țările în curs de dezvoltare – încep să consume la nivelul la care o facem noi, europenii”, a declarat Karl Falkenberg, aflat în fruntea Directoratului pentru Probleme de Mediu al Comisiei Europene.

În acest sens, Parlamentul și Consiliul European au elaborat Directiva Cadrului de Gestionare a Deșeurilor în 2008, ce prevede ca până în anul 2020 minimum 50% dintre deșeurile provenite de la gospodării să fie reciclate, pe întreg teritoriul Uniunii Europene .

 

Cum sortează belgienii gunoiul

Ca orice inițiativă reușită, oamenii sunt cei care o fac să meargă. Acest lucru a fost dovedit în Belgia, țara în care, în ianuarie 2010, colectarea selectivă a deșeurilor a devenit obligatorie. Motivațiile financiare au fost cele care au schimbat însa comportamentul cetățenilor.

„In Belgia, cu cât sortezi mai puțin, cu atât plătești mai mult”, a spus Olivier de Clercq, comisar pentru politici de management al deșeurilor și reciclare, în cadrul Directoratului pentru Mediu al Comisiei Europene, cu referire la schema de colectare „pay-as-you-throw’, PAYT) aplicată la nivel național.

În Belgia, cetățenii trebuie să își împartă deșeurile în trei categorii, reprezentate de pungi de culori diferite, astfel: o pungă albă pentru deșeurile menajere, una albastră pentru produsele din plastic și una galbenă pentru hartie și carton.

Punga destinată deșeurilor menajere costă cel mai mult. Cetățenii plătesc peste 2 Euro pentru acest tip de pungă, reprezentând până la de 5 ori prețul unei pungi pentru deșeuri reciclabile. Mai mult, există reguli stricte legate de modul în care se așază gunoaiele în pungile albe. Spre exemplu, becurile incandescente se împachetează în hârtie și este interzisă aruncarea recipientelor de sticlă în care au fost alimente (cei ce îndrăznesc să facă asta riscă o amenda de 62,50 Euro).

Sticla este colectată în containere speciale și, pentru a nu deranja rezidenții zonei în care sunt amplasate acestea, colectarea este permisă doar în intervalul orar 7:00-22:00.

Amenzi usturătoare primesc și cei care folosesc alt tip de pungi de gunoi în afara celor permise de lege. Mai mult, autoritățile pot căuta în saci pentru a găsi indicii referitoare la „proprietarul” acestora.

Sacii de gunoi de culori diferite trebuie așezați în ziua colectării lor în fața clădirilor, sprijiniți de fațadă, într-un anumit interval orar.

Conform unor date Eurostat din 25 martie 2014, Belgia reciclează sau transformă în compost 57% dintre deșeurile sale municipale. Cifrele sunt similare cu cele înregistrate în Germania și Austria – 65%,  respectiv 62%. Aceste țări funcționează tot pe baza sistemului PAYT, însă folosind un sistem prin care cetățenii plătesc o taxă în funcție de greutatea deșeurilor aruncate.

Responsabilitatea Extinsă a Producătorului

 

Rezolvarea problemei deșeurilor nu presupune doar  responsabilități la nivelul gospodăriilor, respectiv la nivel municipal. Legiuitorii europeni au trasat rolul foarte important pe care îl are industria, prin sisteme de „Responsabilitate Existinsă a Producătorului” (EPR) privind mai multe domenii distincte.

Conform prevederilor EPR, producătorii devin responsabili pentru produsele pe care le scot pe piață, pe întreaga durată de viață a acestora. Așadar, companiile plătesc o parte dintre costurile asociate reprocesării produselor proprii.

Statul belgian a venit cu propunerea de a încuraja sectorul privat, prin oferirea de recompense sub forma unor reduceri de taxe companiilor ce respectă mediul.

 

Situația din România

În mai 2014, Eurostat a furnizat rezultatele unui studiu privind generarea deșeurilor în statele membre UE.

România se situează pe locul 6 la nivel european privind cantitatea de deșeuri produsă anual, cu un total de 11 tone de deșeuri generate pe cap de locuitor. Dintre acestea, 80% provin din activități de exploatare minieră, iar restul de 20% din alte activități, inclusiv din cele casnice.

Din studiu reiese faptul că un român produce, în medie, puțin sub un kilogram de gunoi menajer pe zi. Însa ce procent din aceasta cantitate ar putea fi colectat selectiv și reciclat?

În prezent, aproximativ 90% din această cantitate ajunge în gropile de gunoi, irosindu-se astfel resurse valoroase.

În Romania există o serie de companii cu posibilitățile necesare pentru a recicla. Însa datorită faptului că educația cetățenilor privind colectarea selectivă  nu este una temeinică, firmele din acest domeniu sunt nevoite să importe anual din alte țări europene aproximativ 50% dintre deșeurile de plastic sau sticlă ce urmează a fi procesate .

Implementarea unor campanii de conștientizare la nivel național ar putea reprezenta una dintre soluțiile problemei. Fie că vrem sau nu, până în 2020 România trebuie să se alinieze la legislația europeană și să recicleze 50% dintre deșeurile municipale.

Alexandra Gogălniceanu

Voluntar Institutul Verde

Popularizează acest articol!

• 
• 
• 
• 
• 
• 
•