România nu se opune construirii unui depozit de deșeuri radioactive la Kozlodui (partea a III-a – dezbateri publice doar pe hârtie)

IMG_20160609_122454În cel de-al treilea material pe care îl prezentăm despre planul de construire a unui depozit de deșeuri radioactive la patru kilometri de granița sudică a României, vom vorbi despre viciile de procedură din realizarea dezbaterilor publice pe marginea subiectului. După cum v-am anunțat în articolele anterioare, un reprezentant al Institutului Verde a fost prezent la așa-zisa dezbatere publică care a avut loc în data de 9 iunie 2016 în incinta Filarmonicii din Craiova, astfel încât ne vom referi strict la acest episod.

Trebuie să menționăm încă de la început că organizatorul dezbaterilor publice în asemenea situații este Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor prin reprezentanții lor locali, Agenția Națională pentru Protecția Mediului Dolj. La evenimentul cu pricina a participat atât un reprezentant MMAP cât și directoarea ANPM Dolj, Monica Mateescu.

Principalul aspect contestat de mulți dintre cei prezenți la eveniment a fost însăși calitatea de „dezbatere publică” a acestei acțiuni. Conform Legii 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică (republicată), există câteva principii de nezdruncinat în ceea ce privește relația autorităților cu sociatea civilă, consemnate la Cap. 1, art. 2:

a) informarea în prealabil, din oficiu, a persoanelor asupra problemelor de interes public care urmează să fie dezbătute de autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și asupra proiectelor de acte normative;
b) consultarea cetățenilor și a asociațiilor legal constituite, la inițiativa autorităților publice, în procesul de elaborare a proiectelor de acte normative;
c) participarea activă a cetățenilor la luarea deciziilor administrative și în procesul de elaborare a proiectelor de acte normative, cu respectarea următoarelor reguli:
1. ședintele și dezbaterile autorităților și instituțiilor publice care fac obiectul prezentei legi sunt publice, în condițiile legii;
2. dezbaterile vor fi consemnate și făcute publice;
3. minutele acestor ședinte vor fi înregistrate, arhivate și făcute publice, în condițile legii.

Astfel, în opinia noastră calitatea de „dezbatere publică” a fost alterată încă din momentul anunțului evenimentului. Anunțul organizării dezbaterii a fost fost publicat și anunțat doar în circuite închise, care nu a permis întregii populații interesate să ia parte la acțiunea publică. Aici trebuie să aducem în prim-plan că în cursul anului trecut două asociații neguvernamentale – Grupul de Acțiune Civică Craiova și Asociația Civică pentru Viață – au strâns aproximativ 15.000 de semnături pentru organizarea unui referendum local cu privire la opțiunea craiovenilor de a avea în apropiere un depozit de deșeuri radioactive. Reprezentanții acestor asociații nu au primit invitații la această „dezbatere publică” și au aflat de organizarea ei pe surse neoficiale. Încă din momentul în care am aflat de modul de acțiune a autorităților române cu privire la această temă, Asociația „Institutul Verde” a menținut contactul cele două organizații locale și astfel am putut afla și participa la evenimentul din data de 9 iunie.

Un alt aspect care ne-a pus pe gânduri a fost ora de începere a „dezbaterii”. În ciuda faptului că pe anunțul publicat pe site-ul MMAP era indicată ora 12.00 ca oră de start a evenimentului, nici un participant nu știe când a început concret această acțiune publică. Cert este că, în primă instanță, în sală a fost prezent și primarul Municipiului Craiova – care a menționat că locuitorii orașului pe care îl conduce nu își doresc un astfel de proiect atât de aproape și că autoritățile locale trebuie să țină cont de voința populară. Acest aspect nu este prezent nici în minută și nici în înregistrarea audio postată ulterior pe site-ul MMAP. În acel moment, totuși, nu se afla nici un reprezentant al Ministerului Mediului din Bulgaria. Din înregistrările pe care le găsim pe site-ul MMAP rezultă că „dezbaterea publică” a început după ora 13.20 când reprezentantul ministerului bulgar a ajuns la fața locului. Până în acel moment, sala fusese părăsită de mai mulți oameni, printre care și de primar.

De asemenea, găsim în înregistrările MMAP cel puțin două persoane care au contestat inclusiv la fața locului caracterul de „dezbatere publică” a evenimentului din 9 iunie 2016 de la Craiova. Astfel, Luminița Șimoiu a spus: „Ne întrebăm dacă dezbaterea de azi, pe care subliniez, nu o consider decât o informare, este dezbaterea așteptată de un an de zile, vreau să fiu corectă și să informez publicul cum a fost reprezentat de autoritățile de mediu din România. Anul trecut am făcut dezbateri cu societatea civilă, inclusiv am invitat specialiști oncologi, reprezentanți ai organizațiilor de mediu românești, pentru a ni se răspunde care este stadiul acestui obiectiv. Din documentele puse la dispoziție știam că obiectivul trebuie pus în funcțiune la nivelul anului 2015. Atunci de ce ni se mai cer acum puncte de vedere? Intreb cum poate un public neavizat să formuleze comentarii relevante (așa ni se solicită), dacă nu se organizează întâi dezbatearea și apoi noi tragem concluziile? Deci istoria s -a repetat ca și anul trecut când ni s -au cerut comentarii.”

Chiar și unul dintre cetățenii bulgari prezenți a ținut să facă precizări similare, Peter Karajilov: ” Voi fi succint și foarte clar. Mai întâi aș vrea să spun că suntem cu toții obosiți. Aceasta este poziția unui angajat al CNE Fukushima. Aici mă aflu în numele Fundației pentru Mediul Înconjurator și Agricultură. Sunt doctor în comunicare al Universității din Sofia, practician în relații cu publicul și ecologie. Aș vrea să vă atrag atenția asupra a două lucruri. Primul lucru: s-au prezentat deja numeroase fapte și date în această privință. Întâlnirea noastră de astăzi nu se poate numi dezbatere publică, conform Convențiilor internaționale. Nu s-a dat suficient timp pentru comentarii, inclusiv a comentariilor unor experți români. Iar discuțiile pe care le purtăm nu pot fi izolate de celelalte proiecte. Bineînțeles, există o relație indirectă între deșeurile generate și mașinile care le generează, și anume reactoarele nucleare.”.

În zilele viitoare vom reveni cu materiale despre acest subiect pe care îl considerăm tratat cu superficialitate și lipsă de profesionalism de autoritățile române.
Principalul obiectiv al asociației noastre este în acest moment să facem acest subiect să își găsească un loc cât mai ridicat pe agenda publică, astfel încât un număr cât mai mare de români să fie informat cu privire la riscurile asociate cu acest proiect. Dezbaterile publice nu pot avea loc, și nu pot fi consemnate ca atare, în lipsa unor campanii reale de conștientizare și a cooptării celor mai reputați specialiști în domeniu.

Te-ar putea interesa și

România nu se opune construirii unui depozit de deșeuri radioactive la Kozlodui (partea a III-a – dezbateri publice doar pe hârtie)

Citește și