Ce crede un peisagist despre groapa de gunoi din vârful muntelui (Pasul Mestecăniş)

groapaInca de acum un an in presa locala si centrala au aparut mai multe materiale despre proiectul autoritatilor judetene din Suceava de a construi o groapa de gunoi in varful muntelui. Locul ales se afla exact langa un drum national ce leaga Vatra Dornei de Campulung Moldovenesc…deci in plina zona turistica. 

Subiectul a fost indelung dezbatut in aceasta perioada insa din dezbaterea nascuta au lipsit vocile specialistilor. De aceea, Institutul Verde a contactat o serie de experti din diferite arii profesionale care au fost consultati cu privire la aceasta problema.

In materialul de fata va redam opinia unui peisagist – Diana Culescu, absolventa a Sectiei de Peisagistica a Facultatii de Horticultura din cadrul Universitatii de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti in 2006 si Masterul de Dezvoltare Urbana Integrata, in 2008, in cadrul Universitatii de Arhitectura si Urbanism “Ion Mincu” Bucuresti. In 2007 a devenit membru al Asociatiei Peisagistilor din Romania – AsoP. Activitatea sa curenta implica proiectarea si punerea in aplicare a unei game largi de proiecte in domeniul arhitecturii peisajului si a planificarii urbane in cadrul RPR Birou de Studii Contemporane.

„Ca urmare a discutiei telefonice si a mesajului primit din partea dumneavoastra va transmit in continuare punctul meu de vedere cu privire la proiectul de realizare a „depozitului ecologic” din Pasul Mestecanis; avand in vedere afilierea mea la Asociatia Peisagistilor din Romania ASOP vreau sa mentionez faptul ca cele de mai jos reprezinta consideratiile mele personale in calitate de peisagist si nu constituie in mod necesar viziunea acestei organizatii profesionale

De asemenea, vreau sa precizez faptul ca in lipsa documentelor de profil (rapoarte de specialitate, studiu de fezabilitate, DALI – documentatie de avizare a lucrarilor de interventie, etc.) ce trebuie analizate in astfel de cazuri, consideratiile mele au in fapt un caracter general, respectiv:

1) Un neajuns al legislatiei de profil din Romania (mediu, peisaj, etc.) este acela ca priveste mediul inconjurator in termeni de suprafata si nu de volum; acest aspect este foarte important din multe puncte de vedere ca de exemplu: volumul coroanei arborilor determina cantitatea de oxigen prosusa, volumul sistemului de inradacinare determina volumul de pamant stabilizat, dimensiunea plantelor determina volumul de biomasa produs, etc.

In esenta, ecosistemele* (si o serie de componente ale acestora – plante, animale, etc.) sunt „elemente” tridimensionale si considerarea acestora in termeni bidimensionali genereaza in siaj o multitudine de probleme; de exemplu, in cazul defrisarii unui corp de padure se poate produce aparitia alunecarilor de teren sau modificarea nivelului panzei freatice generate de disparitia sistemelor de inradacinare, schimbarea directiei curentilor de aer din cauza disparitiei coronamentelor arborilor, disparitia faunei gazduite de respectivul corp de padure, etc.

*ATENTIE!!! in contextul romanesc, ecosistemele sunt vazute ca „apanajul” zonelor naturale, deseori facandu-se in mod gresit precizarea ca acestea nu pot exista de exemplu in zonele puternic antropizate (mediul urban) … ceea ce in esenta ar insemna ca in orase nu gasim plante, animale, apa, relief, conditii climatice, etc. adica componentele clasice ale unui ecosistem … cateva detalii precum si scheme cu privire la alcatuirea ecosistemelor puteti gasi aici http://www.urbanistique.ro/mediul-urban-o-abordare-ecologica-dr-alexandru-ionut-petrisor/

De asemenea, utilizarea termenului de „suprafata” permite minimizarea perceptiei cu privire la impactul negativ al unor astfel de interventii de distrugere a zonelor vegetalizate; distrugerea unei suprafete verzi de 1 hectar acoperita cu iarba (plante erbacee) este diferita de distrugerea unui corp de padure de 1 hectar; in primul caz, refacerea „invelisului verde” se poate face mult mai usor decat in cel de-al doilea; de asemenea, infiintarea unei plantatii de arbori (liziera, corp de padure, etc.) necesita costuri mult mai mari pentru achizitionarea materialului saditor (arbori de mici dimensiuni fata de seminte in cazul suprafetelor inierbate) si pentru intretinerea plantatiei pana la momentul in care aceasta se poate dezvolta autonom (de exemplu indepartarea periodica a plantelor erbacee care concureaza sistemul de inradacinare al arborilor in perioada in care acestia sunt inca mici).

2) Intotdeauna vegetatia este privita ca o „masa verde” vorbindu-se despre ea in termeni generali, fara a tine seama de faptul ca exista nenumarate specii cu cerinte stationale diferite (fata de sol, fata de conditiile climatice, aport de apa necesar pentru dezvoltarea in bune conditii, etc.), a caror utilizare are avantaje sau dezavantaje diferite (de exemplu speciile rasinoase cresc in general mai greu fata de speciile foioase ceea ce poate sa fie important din punct de vedere al capacitatii de umbire sau al volumului vegetal oferit cat mai rapid dupa momentul infiintarii unei plantatii; pe de alta parte rasinoasele ofera volum vegetal si pe timp de iarna, ceea ce este important atunci cand vorbim despre directionarea curentilor de aer, protectia fata de vanturile dominante, etc.); astfel distrugerea unui metru patrat de iarba este diferita de distrugerea unui arbore foios sau de cea a unui arbore rasinos, desi in esenta tot „vegetatie” a fost distrusa;

De asemenea, si calitatea respectivelor elemente vegetale este importanta, iar aceasta are mai multe valente: valoare ecologica, valoare horticola, valoare istorica, valoare estetica … astfel, distrugerea unui stejar secular (valoare ecologica importanta, valoare horticola semnificativa, valoare istorica mare, valoare estetica foarte insemnata) este diferita de distrugerea unui plop abia plantat (valoare ecologica redusa, valoare horticola mult mai redusa fata de stejar, valoare istorica neinsemnata, valoare estetica nesemnificativa).

3) In tari cu traditie in realizarea unor interventii coerente din punct de vedere peisager si de mediu, exista grile de evaluare foarte clare pentru valoarea arborilor, putandu-se determina in orice moment impactul economic in cazul suprimarii fiecarui exemplar; acest lucru face posibila identificarea impactului economic adus de orice interventie (de exemplu profitabilitatea pe termen scurt, mediu sau lung a infiintarii unui depozit ecologic in comparatie mentinerea zonei in conditiile initiale); corelarea acestor aspecte cu rolul vegetatiei suprimate (ecologic, peisagistic, etc.) constituie argumente pe baza carorar trebuie luate astfel de decizii; aceste grile nu pot fi preluate ca atare in contextul local (utilizam alte specii in functie de zona climatica in care ne aflam, avem alte repere economice care se rasfrang de exemplu in costurile de realizare a materialului saditor precum mana de lucru, impozit pe teren, disponibilitatea apei, etc.), dar pot fi adaptate cu usurinta, insa in prezent nu exista o preocupare in acest sens la nivelul tarii noastre (demersul nu poate sa faca preocuparea unei persoane fizice si nu are valoare daca nu este dublata de un cadru normativ care nu poate fi creat decat de administratia publica).

Astfel, in cazul depozitului ecologic din Pasul Mestecanis se vorbeste de defrisarea unei suprafete de 4,4 hectare, dar nu se face niciodata referire la volumul vegetal distrus, la speciile afectate de aceasta interventie, la impactul economic, ecologic si de mediu al interventiei propuse motiv pentru care este evident ca proiectul a obtinut toate avizele necesare (au distrus doar 4,4 hectare pentru o cauza „noblia” in comparatie cu defrisarile ilegale care acopera sute de mii de hectare).

Domnul Gheorghe Ignatescu, seful Serviciului Consiliului Judetean Suceava spune ca (http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/turism-la-groapa-de-gunoi-un-munte-a-fost-decopertat-pentru-a-face-loc-deseurilor-localnicii-dau-in-judecata-autoritatile.html) „Sincer, nu ma pot pronunta daca ecosistemul a fost afectat, noi zicem ca nu.” ceea ce ma face sa cred ca raportul Compartimentului urbanism, cadastru, mediu, fond funciar, administrarea domeniului public si privat, gospodarirea comunala, paza si PSI este un document incomplet, realizat de ne-specialisti, deoarece un astfel de raport trebuie sa contina toate argumentele necesare pentru luarea unei decizii avizate.

Este de mentionat faptul ca „raportul de specialitate” (http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/186/3927/13038004/2/hcl-groapa-de-gunoi.pdf) specifica faptul ca se considera „oportuna si necesara” realizarea lucrarii, dar nu ofera argumentele care au dus la emiterea acestor consideratii (beneficii vs. dezavantaje); am pus intre ghilimele sintagma raportul de specialitate deoarece textul prezentat in documentul pdf nu poate sa fie considerat cu adevarat un raport, insa documentul de baza nu este disponibil pe internet, iar fara textul integral al acestuia imi este greu sa ma pronunt cu privire la elementele care au stat la baza luarii acestei decizii.

4) Interventiile care au un impact considerabil asupra mediului si peisajului sunt realizate in Romania in functie de disponibilitatea funciara, fara a avea la baza o strategie de ansamblu cu privire la dezvoltarea sustenabila a teritoriului (luand in considerare deopotriva aspectele economice, sociale si de mediu); in esenta, acest „depozit ecologic” este realizat in Pasul Mestecanis pentru ca acolo s-a facut dovada ca terenul vizat nu trebuie retrocedat si nu contituie obiectul unui litigiu (http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/186/3927/13038004/2/hcl-groapa-de-gunoi.pdf), respectiv ca face parte din patrimoniul administratiei publice (nu este necesara realizarea de exproprieri); decizia nu tine de o strategie de dezvoltare coerenta, bazata pe studii care sa evidentieze ca exact in acel loc este nevoie de o groapa de gunoi si ca impactul aparitiei acesteia are cele mai reduse conotatii negative;

Gandirea strategica (in functie de necesitati, resurse, timp, avantaje, dezavantaje) este in general ignorata in luarea deciziilor de catre administratiile publice din Romania; conducerea „la bara din fata” a comunitatiilor este tipica, iar acest lucru este subliniat de declaratii precum ce a domnului Gheorghe Ignatescu, seful Serviciului Consiliului Judetean Suceava: „sa vedem efectele in timp, ca sa putem trage o concluzie” care denota evident ca reprezentantii administratiei publice nu sunt la curent cu faptul ca planurile de dezvoltare (bazate pe studii de specialitate, studii de fezabilitate, etc.) ofera si scenarii de raspuns pentru posibile evenimente a caror aparitie nu poate fi prevazuta cu exactitate sau controlata in faza de proiectare.

„Nu credem ca …”, ” vom vedea daca …” sunt expresii care decurg din faptul ca nu exista studii de specialitate adecvat realizate; de exemplu studierea bazinului hidrografic poate sa atentioneze asupra faptului ca pozitionarea la altitudine a unui astfel de depozit are sanse sa afecteze o zona mult mai insemnata a teritoriului (respectiv intreaga zona de aval) si evidentiaza impactul direct asupra apei freatice in cazul unor accidente, etc.; studierea vanturilor importante si a curentilor de aer dominanti in raport cu topografia locului face precizari cu privire la zonele afectate de imprastierea deseurilor sau a mirosurilor (de exemplu, pentru Bucuresti vanturile dominante se desfasoara pe directia nord-est > sud-vest, iar aplasarea gropii de gunoi de la Glina in estul orasului are un impact olfactiv foarte mare pentru toata zona de sud-est a acestuia); cei care desfasoara activitati in zonele afetate din acest punct de vedere de aparitia depozitului ecologic in Pasul Mestecanis ar fi trebuit sa fie atentionati de intentiile autoritatilor, iar decizia finala ar fi trebuit sa fie luata tinand cont de feed-back-ul primit din partea lor; in plus, studiul cu privire la impactul economic al interventiei trebuie sa releve si modul in care zonele adiacente sunt afectate (de exemplu prin reducerea numarului de turisti care acceseaza zona) si daca beneficiile aduse de groapa de gunoi justifica pierderile suferite de zona in ansamblu.

5) Desi Romania nu duce lipsa de profesionisti, acestia nu sunt implicati in procesul aferent luarii unor decizii cu o asemenea greutate precum amplasarea unei gropi de colectare a deseurilor la altitudine intr-o zona turistica renumita; domnul Catalin Nechifor (presedintele Consiliului Judetean Suceava) spune – cel putin conform unuia dintre articolele trimise de dumneavoastra – ca „Inainte de a fi depozitat, deseul va fi colectat.” … discutiile repetate cu persoane de specialitate induc intelegerea si folosirea unui limbaj de specialitate, pe cand utilizarea „dupa ureche” a unor sintagme consacrate (ecosistem, ecologic, colectare, etc.) nu produc acelasi efect … astfel afirmatia domnului Nechifor pare lipsita de sens (este evident ca pentru a depozita deseurile cineva trebuie sa le colecteze, nu?) atata timp cat nu i se adauga termenul „selectiv”.

De asemenea, ideea vehiculata conform careia interventia nu va afecta in niciun fel ecosistemul este total gresita … orice interventie are un anumit impact, insa conteaza daca avantajele aduse de aceasta sunt considerabile (in comparatie cu starea initiala) si daca dezavantajele pot fi suportate.

In cazul specific al acestui proiect, cooptarea in echipa de proiectare a altor specialisti (peisagisti, silvicultori, ecologi, etc.) ar fi generat in mod cert si aparitia unor perdele vegetale de protectie care sa directioneze curentii de aer, dar si sa protejeze vizual zona, precum si aparitia unor plantatii care sa inchida si sa deschida privelisti in functie de punctele de observatie utilizate in mod curent (de pe drumul adiacent, de pe versantii din zona, etc.) … iar largirea echipei de experti care au lucrat la definirea proiectului ar fi produs cu siguranta multe alte modificari.

6) In tara noastra nu exista conceptul de asumare a proiectelor; se realizeaza diverse interventii pe baza unor planuri realizate in mare parte din spatele unor birouri, fara a avea la baza studii de specialitate (realizate cu precadere in teren!!! de exemplu in cazul unui studiu de peisaj nici nu se poate vorbi de realizarea acestuia „de acasa” … la fel si in cazul studiilor geotehnice, pedologice, etc.), iar atunci cand apar probleme ele sunt de obicei atat de grave incat toata lumea se concentreaza pe rezolvarea lor in regim de urgenta fara a-si mai pune problema asupra cauzelor acestora … cine a luat decizia care a dus la dezastrul respectiv? cine trebuie sa suporte daunele? … a se vedea in acest sens problema inundatiilor cu care se confrunta Romania an de an, unde se apeleaza la fonduri de urgenta, de trimit ajutoare, se fac interventii improvizate numai pentru ca in anul urmator sa se repete exact aceleasi probleme (cauza nu este indepartata, prin urmare efectele se pastreaza).

Din punctul meu de vedere, in mod normal, specialistii care isi dau girul in cadrul unui proiect sunt primii responsabili** (a se vedea aici dreptul de semnatura in cazul arhitectilor, stampilele de experti din domeniul constructiilor, acreditarile si atestarile acodate de diverse ministere – al mediului, al culturii, etc.); din pacate in Romania acestia sunt surpasati de deciziile reprezentantilor administratiei publice care nu au o pregatire de profil si care ignora argumentele oferite de profesionisti; ignorarea de catre administratia publica a avertisementelor sau recomandarilor oferite de profesionisti ar trebui sa se regaseasca sau sa fie urmarita in documente de profil (de exemplu decizii ale consiliilor judetene / locale), reprezentand in fapt o transferare a responsabilitatii pentru problemele create.

**cu amendamentul ca pot exista desigur si situatii extraordinare care nu pot fi prevazute si pentru care acestia nu pot fi trasi la raspundere, dar in cazul greselilor elementare precum lipsa prevederii instalarii unor spatii-tampon intre depozitul de deseuri si zonele adiacente acest aspect nu se aplica.”.

Te-ar putea interesa și

Ce crede un peisagist despre groapa de gunoi din vârful muntelui (Pasul Mestecăniş)

Citește și