Cum a fost la a patra ediție D-Talks

Luni a avut loc la British Council – București cea de-a patra ediție a D-Talks (Development Talks). „Hrană. Risipă. Redistribuire.” a fost titlul evenimentului care a avut ca temă risipa alimentară – o problemă economică, socială și ecologică cu care se confruntă societatea românească și nu numai. Invitații au provenit din medii diferite și au încercat să sublinieze din perspectiva propriei expertize natura și dimensiunea acestui fenomen în țara noastră, mai ales în lipsa unei legislații.

Prima care a luat cuvântul a fost Cosmina Paul, inițiatoarea proiectului „O masă caldă„. Inițiativa sa a reușit să se dezvolte din ce în ce mai tare în ultimii doi ani (Cluj-Napoca, București, Bistrița, Satu Mare) astfel încât 500 de oameni primesc săptămânal o farfurie de mâncare gătită proaspăt. Ea consideră că „este mai rentabil să oferi o masă caldă, a cărei valoare nu depășește 2 lei în condițiile unei organizări eficiente, decât să redistribui. Redistribuirea implică anumite costuri, cum ar fi transportul, depozitarea. Dacă tot ceea ce rămâne de la retaileri nu este gătit în bucătării comunitare (care momentan sunt ilegale) este imposibil de redistribuit.ˮ.

Marile instituții mass media tratează subiectul risipei alimentare cu superficialitate sau îl ocolesc cu totul. A rămas astfel ca astfel de teme să fie prezente doar pe platforme independente și cu o vizibilitate mai redusă la nivel național. De aceea următorul invitat a fost Roxana Bucată, ea abordând problema risipei alimentare în paginile mai multor publicații pentru care a lucrat în ultimii ani, actualmente scrie pentru Think Outside The Box. „România este a noua țară din U.E în ceea ce privește risipa alimentară. Sunt aruncate anual 100 de kg de alimente pe cap de locuitor, de cele mai multe ori nedesfăcute, ambalate.ˮ.

„Am încercat, chiar daca nu sunt în domeniu, să gasesc o soluție. M-am inspirat din modelul francez și am spus că trebuie să limităm și în România acest fenomem” a spus Florin-Alexandru Alexe, deputat și inițiator al unui proiect de lege cu privire la risipa alimentară. Tot el a completat: „În momentul de față sunt două inițiative de lege pentru combaterea risipei alimentare, a mea și a senatorului Marian Vasiliev . Propunerea mea a fost respinsă de Senat, însă sub tutela Ministerului Agriculturii și în colaborare cu A.N.S.V.S.A (Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor), încercăm să unim cele două proiecte și să facem o lege mai bună.ˮ.

DSC_0081La eveniment a luat parte și Elena Dinu, consilier organizare de piaţă – Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Ea face parte și din grupul de lucru pentru reducerea risipei și deșeurilor alimentare care reunește peste patruzecci de reprezentanți ai autorităților, comercianților și ai societății civile. „Ministerul Agriculturii nu are buget pentru acest subiect iar noi suntem doar două angajate în cadrul Direcției Generale pentru Industrie Alimentară. În ciuda lipsei unor rezultate factuale trebuie să fim conștienți de faptul că în ultimul an avem de a face cu o conștientizare sporită asupra fenomenului și în perspectivă, în următorii patru ani, vom avea și primele cifre cu privire la risipa alimentară în România. Actualele date pe care le avem sunt doar niște estimări făcute de un institut dintr-o țară scandinavă și consider că acesta este punctul de plecare – aflarea adevăratelor numere din țara noastră. În lipsa acestor materiale nu am ști cum și de unde să începem. Până acum, singurele certitudini provin din partea marilor comercianți (retaileri), care au evidențe stricte cu privire la intrările și ieșirile din propriile lanțuri de magazine”.

Pentru a avea o abordare cât mai corectă și completă a acestei teme, l-am invitat la acest eveniment și pe Florin Căpățână (vicepreședinte al Asociației Marilor Rețele Comerciale din România și Director relaţii instituţionale şi dezvoltare durabilă, Carrefour România). Din păcate, nu am primit niciun răspuns din partea sa.

D-Talks (Development Talks) reprezintă un proiect al Asociației ”Institutul Verde” care își propune să funcționeze ca un instrument prin care tinerii să fie educați și formați ca vectori ai schimbării mentalității și comportamentului societății române în raport cu provocările sociale, economice și ecologice.

Te-ar putea interesa și

Cum a fost la a patra ediție D-Talks

Citește și