(text: Alina Gheorghe și Mădălina Munteanu)
Cea de-a treia ediție D-Talks a avut loc duminică, la librăria Cărturești Verona, în cadrul Street Delivery. Am discutat despre relația defectuoasă dintre români și deșeurile pe care le produc, în încercarea de a determina o schimbare de perspectivă. România este pe ultimul loc în ceea ce privește reciclarea deșeurilor, iar așa-numita „ecologizare” a gropilor de gunoi existente merge mult mai greu decât ne-am imagina. Viitorul nu pare tocmai lipsit de gunoaie, perspectiva este mai degrabă sumbră, dar invitații noștri ne-au demonstrat că totul începe cu implicare, cu dorința de a schimba ceva, de la atitudini și până la comportamente.
Invitații acestei ediții au fost: Anca Baniță (Communication Manager – Let’s Do It, Romania!), Mihaela Stoica (jurnalist – ”Gandul”), Cosmin Savu (corespondent ProTV), Constantin Damov (fondator – Green Group).
Mihaela Stoica ne-a prezentat un reportaj realizat împreună cu colegii ei de la „Gândul” despre groapa de gunoi din Pasul Mestecăniș. A vorbit despre felul în care lucrarea a fost aprobată de autorități, adică fără rezerve. Acolo ar urma să fie aduse gunoaiele din localitățile apropiate, pentru a fi depuse într-un „depozit ecologic”. Îngrijorător este însă că locul ales se află lângă un drum European (E58), la o altitudine de 1096 de metri, foarte aproape de un popas turistic, de pensiuni, deci la mai puțin de 1000 de metri de cea mai apropiată așezare umană. Din această cauză, lucrările sunt, pentru moment, sistate, iar responsabilitatea este aruncată dintr-o parte în alta de către autorități.
Anca Baniță a prezentat un bilanț al celor cinci ani de activitate a echipei de la „Let’s Do it, Romania!”, a vorbit despre proiectele pe care le au pe lângă ziua de curățenie națională. Acestea vizează training-uri pentru copiii din școlile Dobrogene, care să îi învețe cum să protejeze mediul, să le arate ce pot să facă pentru a diminua poluarea care sufocă Dunărea. Acțiunile au loc în cadrul proiectului „Lets do it, Danube!”. În plus, a vorbit despre aplicația prin intermediul căreia doresc să creeze o hartă digitală a deșeurilor pentru utilizatorii de telefoane mobile, pentru ca sesizările și reclamațiile să ajungă direct la autoritățile competente din zona în care se află gunoaiele.
Cel de-al treilea invitat, Cosmin Savu (corespondent ProTV) a adus în atenția noastră o altă problemă stringentă cu care România se confruntă de câțiva ani – praful toxic de la Moldova Nouă. Am putut viziona un material despre această situație. Praful provine de la minele de cupru închise în 2006. Vă întrebați de ce nu s-a făcut nimic până acum? Și autoritățile ridică din umeri. Însă oamenii din zonă sunt disperați și își doresc să se ia măsuri în acest sens. Atunci când bate vântul, tot praful toxic se ridică și aerul devine aproape irespirabil. Localnicii se izolează în case, iar după ce vântul se oprește se poate observa stratul gros de praf depus peste tot. Acest praf este periculos pentru sănătatea celor care-l inhalează.
Constantin Damov, fondatorul Green Group, ne-a prezentat situația actuală a deșeurilor din România și ce perspective avem în privința reciclării. La ora actuală, România reciclează 3% din deșeuri, însă avem planuri mărețe. Oare vom reuși în 2020 să reciclăm 50%, așa cum am promis Uniunii Europene?! Să sperăm că acest lucru se va întâmpla, chiar dacă pare greu de crezut. Românii nu colectează selectiv, de aceea companiile ce se ocupă cu deșeurile se văd nevoite să importe deșeuri din Germania, Anglia, Macedonia și Grecia. Da, importăm și deșeuri. Poate în câțiva ani o să reușim s-ajungem din urmă țări precum Suedia, unde procentul de reciclare este de 99,5%. Însă pentru ca acest lucru să se întâmple, trebuie să ne implicăm, să colectăm selectiv, să reciclăm.
Conferințele D-Talks aduc ceva nou. Aduc oameni din domeniu, persoane care au ceva de spus și reușesc cu succes să transmită un mesaj. Aceste mesaje au ajuns la noi, ne-au făcut să ne întrebăm, să ne îndoim, să credem că putem face ceva. Și vrem să vă transmitem și vouă aceste mesaje. Hai să ne schimbăm modul de a gândi în raport cu problemele de mediu! Hai să punem umărul și să realizăm ceva, împreună!
