Lupta împotriva încălzirii globale e un maraton, nu un sprint

ursSchimbările climatice reprezintă cea mai mare ameninţare şi cea mai însemnată provocare pe care civilizaţia a întâlnit-o şi este evident că nu ţine de competenţa unor ţări singulare să găsească şi să implementeze soluţiile proprii. De aceea e nevoie ca liderii politici trebuie să ajungă la o înţelegere comună de a acţiona unitar.

Valurile de căldură extremă, ploile torenţiale prelungite, furtunile nimicitoare, tornadele, grindina de mărimea mingilor de tenis, inundaţiile şi incendiile sunt doar câteva exemple care indică anvergura mondială despre care vorbim când abordăm subiectul schimbărilor climatice. E un fenomen global şi fiecare ţară e cel puţin la fel de afectată.

Acest lucru a fost confirmat de al Cincilea Raport de Evaluare al Comisiei Interguvernamentale pentru Schimbările Climatice. Această comisie de experţi din mai mult de 70 de ţări – care au pus la un loc rezultatele multor ani de măsurători şi cercetări – au ajuns la concluzia că vremea se încălzeşte şi este de neclintit faptul că asta se întâmplă din cauza activităţilor umane. Experţii comisiei au anticipat, de asemenea, că în cazul în care nu se fac paşi concreţi pentru limitarea acestui fenomen, încălzirea globală va cauza schimbări dramatice pe toate meridianele globului chiar din timpul acestui secol.

Schimbările climatice sunt cea mai mare ameninţare şi în acelaşi timp cea mai însemnată provocare pe care civilizaţia umană a întâlnit-o. Nicio ţară nu poate rezolva chestiunea de una singură. De aceea la Summitul Climatic ONU de la New York au iniţiat paşi cu scopul de a fundamenta, de a sprijini iniţiativele cu viziuni ambiţioase pentru protejarea naturii. Summitul organizat de secretarul general al Naţiunilor Unite, Ban Ki-moon, a fost o oportunitate unică pentru participanţi să paveze drumul pentru creerea unui nou pact climatic care să fie semnat în 2015 la Paris.

Cu aceste lucruri în gând, ei ar trebui să nu mai tărăgăneze procesul cu aceleaşi declaraţii lipsite de concreteţe, să demonstreze bunăvoinţă şi grijă pentru generaţiile viitoare. Dacă vor cu adevărat să combată şi să limiteze impactul negativ al schimbărilor climatice, politicienii ar trebui să elaboreze o strategie pe termen lung bazată pe acţiuni determinante care să unească toate ţărle lumii. Liderii lumii ar trebui să realizeze că lupta împotriva încălzirii globale nu poate fi comparată cu o alergare de viteză, ci mai degrabă cu una de rezistență.Planurile de acțiune bine puse la punct, care țintesc spre atenuarea efectelor provocate de schimările climatice vor aduce beneficii sociale pe termen lung, vor îmbunătăți calitatea vieții, ne vor ajuta să ocrotim diversitatea planetei noastre și vor aduce economii de ordin financiar, chiar dacă necesită, pentru început, un nivel mai mare de investiții. Fără noul pact climatic, vom irosi eforturile pe care le-am făcut până acum și chiar nu ne mai putem permite să amânăm momentul în care să luăm atitudine.

Politicienii nu ar trebui să fie de partea celor care poluează planeta, ci alături de societate, ascultând ceea ce aceasta are de spus. Li s-a oferit ocazia să facă acest lucru în timpul Mobilizării Climatice a Oamenilor, din 21 septembrie 2014, care a avut loc in New York. Peste 310,000 de oameni au participat la marșul de pe străzile orasului – a fost cel mai mare manifest climatic pașnic din istorie. În conformitate cu ultimele date prezentate de Apelul Global pentru Acțiune Climatică (AGAC), aceasta a fost una dintre cele 2,646 de acțiuni organizate în acea zi, în 156 de țări din întreaga lume.

Această mobilizare globală este expresia fricii care acaparează mii de oameni din medii diferite, grupuri sociale și țări. În lipsa unor acțiuni reale și serioase care să oprească schimbările climatice, lucrurile vor scăpa în curând de sub control  și umanitatea nu va fi capabilă să înfrunte această problemă.

Oameni din întreaga lume se unesc pentru a le transmite politicienilor un semnal clar referitor la faptul că aceasta este unica șansă pentru a concretiza un nou acord. Scopul acestuia va fi de a limita emisiile de gaze cu efect de seră și poluarea mediului înconjurător. De asemenea, se urmărește eficientizarea consumului de energie, promovarea utilizării energiei provenite din resurse regenerabile, convingerea companiilor să adopte o abordare responsabilă față de mediu. Mai mult decât atât, se dorește dezvoltarea unui tip de transport care să fie curat și echilibrat, o planificare care să asigure utilizarea atentă a terenurilor și crearea unor condiții care să fie propice pentru dezvoltarea tehnologiilor eco.

Liderii lumii trebuie să înțeleagă că, pentru a putea înfrunta provocarea referitoare la limitarea emanațiilor de dioxid de carbon, trebuie să ne combinăm și să ne coordonăm eforturile la nivel local, național și global. Un acord international va trasa  direcțiile de ghidare și va stabili cadrul necesar acestora, în timp ce diversele acțiuni care demonstrează solidaritatea dintre noi ne vor ajuta să obținem succesul în lupta împotriva schimbărilor climatice.

traducere din GEF de Mădălina Munteanu şi Ciprian Ciocan

Te-ar putea interesa și