De la Satu Mare şi Cluj Napoca, la Suceava şi Bacău şi până în Argeş şi Giurgiu, fenomenul despăduririlor din ultimii ani a luat amploare în mod alarmant pe tot teritoriul României. Subiectul a fost dezbătut în data de 20 mai 2015, în cadrul celei de-a doua ediţii a proiectului D-Talks, desfăşurată la Spaţiul Public European.
Evenimentul a fost moderat de Ciprian Ciocan, project manager la Institutul Verde şi a avut ca invitaţi specialişti în domeniu precum Csibi Magor, directorul de Program al World Wide Fund for Nature (WWF) din România şi Cristian Lascu, speolog şi fost redactor şef al revistei National Geographic România. De asemenea, nu au lipsit nici reprezentanţi din mass-media precum Alex Nedea – reporter ”În premieră cu Carmen Avram” difuzat de Antena 3 şi Alex Dima reporter Pro TV şi producător al emisiunii ”România, te iubesc!”.
Defrişarea-“atentat la siguranța naţională”
Dacă până nu demult, doar voluntarii erau singurii care mai plantau fapte bune, prin proiectele şi campaniile lor, iată că acum au primit ajutor şi din partea societăţii civile. Ceva s-a întâmplat, ceva ne-a mişcat. Am ieşit în sfârşit în stardă, am protestat şi am demonstrat cu acest prilej că despăduririle nu reprezintă o chestiune de ignorat şi că ne doare ceea ce se întâmplă chiar sub ochii noştri. Ne-am apărat natura.
În urma mediatizării fenomenului din ultimele săptămâni, evenimentul este binevenit întrucât elimină zidul despărţitor dintre organizaţii şi publicurile ei şi reuşeşte să scoată la iveală discuţii ample, dar în acelaşi timp constructive pentru o dezvoltare durabilă a societăţii.
Speologul Cristian Lascu este de părere că un element esenţial ar trebui să fie biodiversitatea atunci când când vorbim despre scăderea suprafeţelor împădurite. Echilibrul ecosistemelor prezente în păduri este unul fragil, iar numărul tot mai redus al unor specii nu face decât să accentueze efectul devastator al defrişărilor masive.
Jurnalismul ia atitudine
Demersurile investigative pentru aflarea cauzelor care generează distrugerile mediului înconjurător au fost demarate la noi în ţară încă din anul 2008. În fruntea jurnalismului de investigaţie ce deţine o baza riguroasă de documentare pe această tema se află reporterul Alex Dima. Anhetele sale marca “România, te iubesc!” continuă până în prezent fiind susţinute pas cu pas de noi probe, declaraţii şi descoperiri.
Au fost puse în discuţie subiecte de mare interes pentru public, pornind de la abordarea jurnalistului care merge de la particular – prin dezvăluirea unor cazuri concrete şi ajungând, prin intermediul unor conexiuni la un cadru general, menit să denunţe întregul proces. Încă de acum câțiva ani, a existat, așadar, o formă de a atrage atenţia către instituţiile guvernamentale şi cele de presă, către organizaţiile nonguvernamentale şi mai ales către societatea civilă.
„Ce am văzut în Munţii Maramureşului, la Arieşeni, nu mi-a fost dat să văd în toată viaţă mea!” relatează acesta.
În munca sa de reporter de teren a localizat de asemenea numeroase alte judeţe pe hartă precum Argeş, Vrancea, Bacău, unde s-a recurs la un nivel de maximă defrişare. În deplasările sale recente pe teren, jurnalistul a constatat că nu se mai taie cu aceeaşi intensitate. El se declara optimist în această prvinta întrucât există în sfârșit o luare de poziție corectă în prezent față de întregul fenomen al “mafiei lemnlui”.
„Corul drujbelor” din păduri
Statisticile arată că după revoluţia din 1989 şi până în prezent, în România s-au tăiat două hectare şi jumătate de pădure în fiecare oră. De la 350.000 de hectare de padure distrusă în anul 2011, s-a ajuns în 2015 la o cifra alarmantă: 500.000. Pentru a-şi justifica acţiunile, tăietorii invocă adesea pretexte şi se leagă de faptul că pădurea era bolnavă, atacată de insecte necesitând o tăiere urgentă pentru a limitarea extinderii (accidentale). În realitate, au fost eliminaţi arbori perfect sănătoşi, care au fost transportaţi ulterior cu tirurile și exportați.
Recent, Noul Cod Silvic, în care au fost incluse prevederi antimonopol şi măsuri pentru protejarea micilor afaceri locale, a fost trimis la promulgare. Preşedintele ţării l-a înapoiat Parlamentului, pe motiv că discriminează corporaţiile străine. Documentul a trecut cu votul majorităţii deputaţilor şi a fost adoptat de Parlament, miercuri, 20 mai 2015 fără nicio modificare.
Actualul Cod a avut un parcurs dificil, până la acest moment, în special din cauza companiilor care au vrut să controleze integral piaţa lemnului din România. „Adoptarea Codului Silvic de către Parlament în forma iniţială este o victorie a României, a generaţiilor actuale şi viitoare din ţara noastră. După ani de negocieri politice, au învins iubitorii de pădure şi cei pentru care protecţia acestora înseamnă viaţă, sănătate şi conservarea unei valori de preţ” a declarat Graţiela Gavrilescu, Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor.
Înainte de organele politice, noi, cetăţenii, trebuie să avem toleranţă zero faţă de distrugerea forestieră şi apoi să cerem toleranţă zero şi de la autorităţi, pentru a ne face auziţi în acest sens. Dacă dorim o schimbare, trebuie să acţionăm pe teren şi să punem în aplicare legile pe care le avem. Este mai mult decât necesar ca persoanele care abuzează de ecosistemele naturale în interes personal să fie pedepsite drastic, întrucât prin această modalitate se va contribui la un mediu înconjurător cât mai bun. Suntem însă pe drumul corect. Arestările din dosarul „mafiei lemnului” sunt în continuă creştere.
După atâta timp, pădurea în sfârşit se face auzită.
Raluca Juncu
Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea București
