Tratamentul apelor uzate la nivel european. Media UE este de 76%. Unde se situează România?

De fiecare dată când consumi apă, sub orice formă, întreaga cantitate care se scurge ajunge în sistemul de canalizare. Tot aici ajunge apa utilizată de ceilalți consumatori, atât cei casnici, cât și toate restaurantele, clădirile de birouri, spălătoriile auto și orice alt operator economic. Apele produse din urma noastră ajung, prin rețeaua de canalizare, într-o stație de tratarea a apei.

Rolul ei este să filtreze apa, pentru a se asigura că eventualele elemente periculoase, care au fost produse de către consumatori, nu ajung, mai departe înapoi în natură. Un tratament corespunzător al apei înseamnă tratarea apelor urbane reziduale prin orice procedeu și/sau sistem de evacuare care să permită, pentru apele receptoare de deșeuri, respectarea obiectivelor de calitate reținute, precum ș i conformarea la dispozițiile corespunzătoare ale prezentei directive și ale altor directive comunitare (Art. 2 din 91/271/CEE).

Colectarea si tratarea apei uzate

Uniunea Europeană, încă din 1991, a formulat Directiva privind apele urbane reziduale (91/271/CEE) pentru standardizarea și monitorizarea apelor urbane uzate.

Directiva 91/271/CEE a Consiliului privind tratarea apelor urbane reziduale a fost adoptată la 21 mai 1991 pentru a proteja mediul acvatic de efectele negative ale evacuărilor de ape urbane reziduale și de anumite evacuări industriale. La 27 februarie 1998, Comisia a emis Directiva 98/15/CE de modificare a Directivei 91/271/CEE pentru a clarifica cerințele directivei în ceea ce privește evacuările provenite de la stațiile de epurare a apelor urbane reziduale în zonele sensibile care fac obiectul eutrofizării. Acest lucru a avut ca efect modificarea tabelului 2 din anexa I.

Decizia 2014/413/UE a Comisiei a fost adoptată la 26 iunie 2014 și înlocuiește Decizia 93/481/CEE a Comisiei la 28 iulie 1993. Acesta definește informațiile pe care statele membre ar trebui să le furnizeze Comisiei atunci când raportează cu privire la stadiul punerii în aplicare a directivei în conformitate cu articolul 17 și precizează formatul în care ar trebui furnizate informațiile. Prezenta decizie a fost adoptată în conformitate cu articolul 18 din directivă. (ec.europa.eu)

Raportul de țară al României

Dacă pe plan european, în jur de 90% din apele urbane uzate sunt colectate și tratate în acord cu Directiva 91/271/CEE, lucrurile în România au avansat mai lent.

Iată care este situația noastră, conform Sistemului de informare cu privire la apă potabilă pentru Europa (UWWTD) la data redactări acestui articol, pe scurt:

În România, gospodăriile și anumite industrii din 1849 zone urbane generează 20 milioane p.e. de apă uzată în fiecare zi, ceea ce reprezintă o cantitate echivalentă cu aproximativ 40 de milioane de căzi sau 3.99 milioane de metri cubi.

Cu toate acestea, apele reziduale urbane trebuie tratate înainte de deversare, pentru a evita poluarea mediului. În România, apele uzate urbane sunt tratate în 642 de stații din toată țara înainte de a fi evacuate.

Romania loc tratarea apei 2022

Care sunt țintele pentru colectarea și tratarea apelor uzate urbane în România?

Potrivit UWWTD, România este obligată să furnizeze în zonele urbane:

  • Colectare de 20 milioane p.e. de ape uzate
  • Tratament biologic la 19.6 milioane p.e. de ape uzate
  • Tratament biologic cu eliminarea azotului și fosforului la 13.1 milioane p.e. de ape uzate

Pentru 0,4 milioane p.e. de ape uzate urbane, România folosește sisteme individuale (de exemplu, stații de epurare menajeră; fose septice), în locul sistemelor centralizate de colectare și stații de epurare. Aceste alternative sunt permise de legislație, atâta timp cât mediul este protejat în mod adecvat.

Acesta este motivul pentru care cantitatea de apă uzată urbană care necesită epurare biologică (19,6 milioane p.e.) este mai mică decât apa uzată urbană colectată (20,0 milioane p.e.).

În plus, cantitatea de apă uzată urbană care necesită epurare biologică cu eliminarea azotului și fosforului (13,1 milioane p.e.) este mai mică decât apa uzată urbană colectată (20,0 milioane p.e.), deoarece acest tip de epurare este necesar doar pentru zonele urbane mai mari (peste 10 000 p.e.), deversarea în zone sensibile.

A îndeplinit România țintele pentru colectarea și tratarea apelor uzate urbane?

Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a oferi:

  • Colectarea a 7,16 milioane p.e suplimentar de ape uzate urbane (35,9%)
  • Tratarea biologică la 12,87 milioane p.e de ape uzate urbane (65,7%)
  • Tratament biologic cu eliminarea azotului și fosforului la 7,72 milioane p.e. de ape uzate urbane (58,8%)
compliance

În total, 12% din apele uzate urbane din România sunt tratate conform cerințelor UWWTD

Aceasta este sub media UE de 76%

Ce progrese a făcut România în atingerea obiectivelor de colectare și tratare a apelor uzate urbane?

Între 2014 și 2018, România:

  • și-a mărit distanța față de ținta necesară pentru colectarea apelor uzate urbane
  • și-a mărit distanța față de ținta necesară pentru tratarea biologică a apelor uzate urbane
  • și-a mărit distanța față de ținta necesară pentru tratarea biologică a apelor uzate urbane cu eliminarea azotului și fosforului

Cum se gestionează nămolurile provenite din tratarea apei uzate în România?

România a generat peste 247.760 de tone de nămol de apă uzată în 2018:

  • 18,7% au fost refolosite în agricultură
  • 53,5% au fost depozitate
  • 0,3% au fost incinerate
  • 27,5% au fost eliminate în alt mod

Sunt evacuările de ape uzate o presiune semnificativă pentru apele din România?

Conform celor mai recente planuri de management al bazinului hidrografic (RBMP) din România:

  • Evacuările de ape uzate urbane contribuie în mod semnificativ la o calitate mai puțin decât bună a apei în:
    • 5,5% din corpurile de apă ale râului
    • 0,8% din corpurile de apă ale lacului
    • 75,0% din corpurile de apă de coastă
  • Evacuările de ape uzate din locuințe neconectate contribuie în mod semnificativ la o calitate mai puțin decât bună a apei în:
    • 25,4% din corpurile de apă ale râurilor
    • 9,2% din corpurile de apă ale lacului
    • 100,0% din corpurile de apă de coastă
    • 13,5% din suprafața corpurilor de apă subterană
  • Deversările de ape pluviale revărsate contribuie semnificativ la o calitate mai puțin decât bună a apei în:
    • 0,0% din corpurile de apă ale râului
    • 0,8% din corpurile de apă ale lacului

Datele Administrației Naționale a Apelor Române

Pe website-ul Administrației Naționale a Apelor Române, se poate consulta stadiul de implementare a Directivelor Europene, un raport pe care administrația îl elaborează anual. Chiar conform raportului din 2019, administrația notează „În aglomerările umane mai mari de 2000 l.e., gradul de racordare la sistemul de colectare a apelor uzate a înregistrat o creștere de cca. 16% la sfârșitul anului 2019 față de anul 2007. În ceea ce privește gradul de conectare la stațiile de epurare urbane, acesta a crescut cu cca. 22% în perioada 2007- 2019. Deși în această perioadă s-a realizat un real progres, România este încă departe de ținta conformării cu cerințele Directivei 91/271/CEE. ”

Comparând rapoartele din 2018 și 2019, observăm următoarele evoluții:

Nivelul de colectare a încărcării organice biodegradabile (exprimat în %) din aglomerările umane cu mai mult de 2000 l.e.

  • 2018 – 63.05%
  • 2019 – 64.3%

Gradul de racordare la stațiile de epurare

  • 2018 – 58.38%
  • 2019 – 60.9%

Situația rețelelor de canalizare

  • 2018 – În luna decembrie 2018 existau fizic 1760 rețele de canalizare, din care 1150 rețele de canalizare funcționale, restul de 610 fiind in diferite stadii de execuție sau pentru care nu s-a realizat încă racordarea populației la infrastructura de apă uzată.
  • 2019 – În luna decembrie 2019 existau fizic 1886 rețele de canalizare, din care 1209 rețele de canalizare funcționale, restul de 677 fiind in diferite stadii de execuție sau pentru care nu s-a realizat încă racordarea populației la infrastructura de apă uzată.

Concluzii și observații

Citind raportul de țară al României cu privire la tratarea apelor urbane reziduale (12%) nu putem să nu observăm diferența față de vecinii noștri din vest (76%), iar faptul că în perioada 2014-2018 au fost înregistrare regrese în atingerea țintelor de conformitate, cu siguranță este o veste deloc îmbucurătoare.

Cu alte cuvinte, o foarte bună parte din apa reziduală pe care o producem ajunge direct în fluxurile de apă sensibile, unde  chimicalele și toți ceilalți compuși organici și anorganici pot afecta mediul în moduri pe care nu le putem estima, dar care, de cele mai multe ori, vor fi negative.

Acest lucru se datorează, printre altele, subdimensionării rețelelor de canalizare, racordării insuficiente la stațiile de epurare, numărul stațiilor de epurare ș.a.m.d.

Cum putem contribui?

Circuitul apei uzate este în general dirijat prin legislație (inclusiv ce putem scurge și ce nu putem scurge în canalizarea publică) și susținut de infrastructura specifică , atât privată (stații de pre-tratare a apei, diverse instalații de filtrare), cât și publică (stații de tratarea apei).

Prin urmare, la nivel de gospodărie, pentru a reduce impactul pe care apele uzate îl au asupra mediului, putem să:

  • nu aruncăm chimicale periculoase în canalizare (sunt multe produse de curățare prietenoase cu mediul)
  • curățăm fosa septică odată la câțiva ani (unde se aplică)
  • nu aruncăm cantității mari de ulei prin canalizare
  • limităm utilizarea excesivă a apei
  • folosim electrocasnice care folosesc eficient apa

La nivel de operator economic, legislația este suficient de clară încât simpla ei respectare, ar reduce mult impactul asupra mediului. Conform Art. 15 din Lege 107/1996 Poluarea în orice mod a resurselor de apă este interzisă.

Dar apa potabilă?

Contaminarea apei în general, indiferent prin ce metode, poate avea efecte și asupra calității apei potabile. Recorder a realizat un reportaj în 2019 cu privire la calitatea apei potabile din România. În urma reportajului au realizat o hartă interactivă a apei contaminate din România. Harta poate fi consultată pe saitul Recorder.

Citește și despre Circuitul apei în natură.

Informațiile din acest articol au fost din raportul de țară al UWWTD, întocmit pentru România. Acesta poate fi consultat la adresa https://water.europa.eu/freshwater/countries/uwwt/romania (en, link extern).

Te-ar putea interesa și

Tratamentul apelor uzate la nivel european. Media UE este de 76%. Unde se situează România?

Citește și