Zece ani de acum înainte. Dezvoltare şi guvernanţă economică în Europa.

Pe 2 decembrie 2010 la Hotel Intercontinental s-a ţinut conferinţa Zece ani de azi înainte. Dezvoltare şi guvernanţă economică în Europa. Subiectul principal al conferinţei a fost lansarea de către Comisia Europeană a două iniţiative importante: Strategia Europa 2020 şi Guvernanţa economică a UE-care propun o nouă strategie economică pentru Europa şi un pachet legislativ menit să întărească guvernanţa economică la nivelul UE. Adoptarea Strategiei Europa 2020 are rolul de a trasa liniile directoare pe care statele membre trebuie să le urmeze în adoptarea reformelor structurale şi conturează o viziune a ceea ce se vrea a fi economia europeană în secolul al XXI-lea.

Comisia Europeană a identificat trei priorităţi în accelerarea creşterii economice, ce trebuie implementate prin măsuri concrete la nivel naţional: creşterea inteligentă (prin stimularea competitivităţii) şi creştere favorabilă incluziunii (creşterea participării pe piaţa forţei de muncă, învăţarea pe tot parcursul vieţii şi lupta împotriva sărăciei). Bătălia pentru creşterea economică şi crearea de locuri de muncă are nevoie de suport politic la cel mai înalt nivel cât şi mobilizarea tuturor actorilor europeni implicaţi. Pentru ca rezultatele să apară în cel mai scurt timp şi pentru asigurarea sustenabilităţii, este nevoie de crearea unui cadru al guvernanţei economice europene. Acest pachet legislativ conţine cele mai complete măsuri luate de UE în vederea întăririi guvernanţei economice de la crearea Uniunii Europene şi Monetare până în prezent.

Pachetul legislativ urmăreşte o extindere a supravegherii politicilor fiscale europene, dar şi adoptarea unor politici macroeconomice şi reforme structurale noi. Este propusă de asemenea şi crearea unui mecanism de sancţionare a statelor membre. De curând instituit, ciclul de coordonare a politicilor economice semestrul european va integra toate aceste măsuri de supraveghere în cadrul unei politici economice cuprinzătoare şi eficiente. (Prezentarea oficială a programului)

Cuvântul de deschidere i-a aparţinut dl. Nicolae Idu, Şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România, urmat de dl. Leonard Orban, Consilier prezienţial, dl. Janusz Lewandowski, Comisar European pentru Programare Financiară şi Buget şi dl. Gheorghe Ialomiţeanu, Ministrul Finanţelor Publice. Această parte a fost mai mult introductivă, ocupându-se mai ales de deschiderea României faţă de orice proiect adoptat şi în curs de implementare al Comisiei Europene.

Partea a doua a conferinţei-Emergenţa guvernanţei economice în Europa şi consecinţele pentru România, a avut însă un rol critic pronunţat. Vorbitorii din această parte au fost: dl. Cristian Dăianu, fost europarlamentar şi ministru al finanţelor, dl. Roland Freudenstein, Director adjunct, Şef cercetare, Centrul de Studii Europene(CES), dl. Marek Dabrowski, preşedinte Centrul pentru Reformă Economică şi Socială(CASE), iar comentariile i-au revenit dl-ui Varujan Vosganian, Senator, Preşedinte Comisia Europeană, industrii şi servicii, Senatul României. Problemele cele mai importante care s-au ridicat au fost:

  • Adaptabilitatea programului pe structura economică la nivelul statului şi pe structura culturală la nivel individual în România;
  • Creşterea euroscepticismului odată cu probleme economice şi încrederea în scădere a populaţiei statelor membre cu privire la soluţiile Uniunii Europene;
  • S-a pus deasemenea problema sancţionării statelor membre, în cazul nerespectării normelor programului-cazul Greciei unde sancţiunile ar duce la o situaţie chiar mai rea;
  • Dacă sancţiunile s-ar aplica, atunci UE nu ar mai fi o plasă de siguranţă, ci o entitate externă de care statele ar începe să se ferească;
  • Lipsa acestor sancţiuni duce totuşi la nerespectarea unor reguli- care ar putea fi organismul european care să decidă dacă şi ce sancţiuni ar trebui aplicate;
  • România este un candidat eligibil pentru un astfel de program-ar putea să îl aplice cu aceeaşi rată de succes a statelor din vest?
  • Poate un program de acest gen să suplinească o viziune pe termen lung la nivel naţional?

Ultima parte a conferinţei, Europa 2020-de la dezvoltarea macro până la micro proiecte, a aduc în prim plan proiectul ECOBucureşti. Vorbitorii au fost dl. Viorel Dobrescu, Director Departamentul de Afaceri Europene, România; dl. Dragoş Dinu, expert Administraţie Publică, Centrul Român de politici Europene(CRPE); dl. Teodor Frolu, iniţiator al proiectului, Director, DC Communication, România; Dna. Anca Ginavar, Director General, Direcţia Generală Dezvoltare Teritorială, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, România; Dna. Manuela Sidorfoff, Director General, Inistitutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Ştiinţele Biologice(INCDSB), România; dl. Sorin Ioniţă, Director de Cercetare, Societatea Academică din România.

Proiectul ECO Bucureşti doreşte să creeze o coloană vertebrală eco a oraşului prin reabilitarea inovatoare a unei suprafeţe de 1000 de hectare de-a lungul axei Dâmboviţei, înglobând zona Parcul Izvor şi Lacul Morii. Proiectul este gândit pe trei direcţii importante: prima vizează regenerarea în sensul de a recupera şi valorifica în interes public Lacul Morii, râul Dâmboviţa şi spaţiul rezidual din jurul Parlamentului. A doua componentă este concentrată pe revitalizarea economică şi socială, prin valorificarea potenţialului existent, de tip ECOPOL-unic la nivelul Bucureştiului pe această axă-Platforma Politehnică, institute de cercetări din domeniul biologiei, Grădina Botanică, palatul Parlamentului şi dezvoltări imobiliare. Ultima componentă reprezintă un demers amplu de activare culturală şi educaţie ecologică prin construcţia unui brand cu valoare internaţională.

Acest program plănuieşte să încurajeze Bucureştiul să adopte design-ul şi ingineria ecologică şi să includă o dezvoltare pe termen lung a zonei vizate. Oportunitatea proiectului este folosirea de resurse alocate prin proiectul Europa 2020, zonele vizate sunt centrale şi deci va avea un impact social şi exploatarea de resurse umane din institute de cercetare.

Proiectul îşi propune să aibă:

  • efecte de piaţă-promovează cooperarea între universităţi şi deci vor fi atrase fonduri de cercetare, integrarea studenţilor în organizaţiile finanţatoare
  • efecte la nivel de percepţie: conştientizarea resurselor din zonă şi utilizarea lor de către rezidenţi şi de instituţiile interesate în beneficiul întregii zone şi conştientizarea potenţialului de dezvoltare individuală a instituţiilor din zonă şi dezvoltare integrată prin programe de cooperare
  • efecte economice: acest proiect va angrena şi societăţi comerciale care să îşi deruleze activitatea în aria respectivă, creşterea nivelului de trai a locuitorilor zonei.
Te-ar putea interesa și

Zece ani de acum înainte. Dezvoltare şi guvernanţă economică în Europa.

Citește și